Comunitatea de topografie și geodezie urmărește de ani buni evoluția fenomenelor de bruiaj (jamming) și falsificare a semnalelor satelitare (spoofing). Un articol publicat recent de Inside GNSS, dedicat noului sistem rusesc „Volna Kupol Garant”, oferă un bun prilej pentru a analiza impactul pe care astfel de tehnologii îl pot avea asupra echipamentelor utilizate zilnic de topografi și ingineri.

La prima vedere, subiectul pare unul exclusiv militar. În realitate, tehnologiile dezvoltate în domeniul războiului electronic influențează din ce în ce mai mult și aplicațiile civile bazate pe sateliți.

De ce ar trebui să intereseze un topograf?

Astăzi, aproape toate activitățile din domeniul geospațial depind într-o formă sau alta de semnalele satelitare.

Folosim zilnic:

  • receptoare GNSS RTK;
  • rețele permanente de stații de referință;
  • drone pentru fotogrammetrie;
  • sisteme GIS conectate în timp real;
  • servicii de corecții prin internet și comunicații satelitare.

Toate acestea funcționează pe baza unor semnale extrem de slabe, recepționate de la sateliți aflați la sute sau chiar zeci de mii de kilometri distanță.

Acesta este și motivul pentru care bruiajul reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru industria geospațială.

Ce spune analiza Inside GNSS?

Conform publicației, noul sistem „Volna Kupol Garant” nu poate opri întreaga rețea Starlink, așa cum unele titluri de presă ar putea sugera.

În schimb, acesta este proiectat pentru a crea zone locale în care comunicațiile prin satelit sunt perturbate suficient pentru a afecta anumite aplicații tactice.

Pentru utilizatorii civili, concluzia este una importantă:

nu există sisteme complet imune la interferențe locale.

Ce înseamnă acest lucru pentru măsurătorile GNSS?

În practică, bruiajul poate produce:

  • imposibilitatea obținerii unei soluții RTK;
  • pierderea fixului în timpul măsurătorilor;
  • degradarea preciziei;
  • întreruperea comunicațiilor pentru serviciile de corecții;
  • afectarea zborurilor automate ale dronelor.

Majoritatea topografilor nu întâlnesc aceste probleme zilnic, însă în anumite regiuni ale Europei au fost raportate numeroase cazuri de interferențe GNSS în ultimii ani.

Industria se adaptează

Producătorii de echipamente GNSS investesc constant în tehnologii anti-jamming și anti-spoofing.

În paralel, apar noi soluții care combină:

  • GPS;
  • Galileo;
  • GLONASS;
  • BeiDou;
  • senzori inerțiali (INS);
  • camere video și sisteme LiDAR;
  • comunicații prin sateliți LEO.

Această abordare reduce dependența de o singură sursă de poziționare și crește reziliența echipamentelor în medii dificile.

Ce urmează?

Din perspectiva TopoHub, aceasta este una dintre direcțiile care vor transforma industria geospațială în următorii ani.

Nu este vorba doar despre precizie de ordinul centimetrilor, ci și despre continuitatea poziționării în orice condiții.

Pe măsură ce infrastructura critică, utilajele autonome, dronele și proiectele de infrastructură devin tot mai dependente de poziționarea satelitară, cerințele privind fiabilitatea sistemelor GNSS vor crește semnificativ.

Concluzia TopoHub

Pentru profesioniștii din topografie și cadastru, mesajul este clar: viitorul nu aparține unui singur sistem satelitar, ci integrării inteligente a mai multor tehnologii.

Receptoarele GNSS de nouă generație vor trebui să combine multiple constelații, senzori inerțiali, algoritmi de detecție a interferențelor și, în viitor, servicii bazate pe sateliți LEO pentru a asigura o poziționare fiabilă chiar și în medii cu bruiaj.

TopoHub va continua să urmărească evoluțiile din domeniul GNSS, al tehnologiilor anti-jamming și al noilor soluții de poziționare, pentru a aduce comunității de topografie și GIS informații relevante despre viitorul măsurătorilor geospațiale.